Schimbarea conceptului de ipotecă

Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil, mai precis data de 01.10.2011, noţiunea de ipotecă aşa cum era cunoscută de majoritatea justiţiabililor, spunem majoritatea pentru că exista un mic procent nu aveau cunoştinţe despre această noţiune legislativă, s-a modificat în mod substanţial.

În momentul în care un justiţiabil era întrebat ce reprezintă o ipotecă, răspunsul era de cele mai multe ori contractul prin care o parte oferă ca şi garanţie, pentru executarea unei creanţe, unei alte părţi un bun imobil. Acest răspuns raportat la legislaţia anterioară, vorbim de Codul civil de la 1864 este un răspuns corect, însă raportat la legislaţia actuală, acest răspuns nu mai este riguros exact.

Extinderea conceptului de ipotecă

Se pune problema de ce spunem că un astfel de răspuns, deşi corect, nu mai este riguros exact, pentru simplul motiv că sfera noţiunii de ipotecă a fost lărgită, mai precis în momentul de faţă legislaţia reglementează şi ipoteca instituită asupra unui bun mobil, nu doar asupra unui bun imobil. Însă, există unele distincţii notabile între cele doua noțiuni de ipotecă, care nu se rezumă doar la caracterul bunului asupra căruia se instituie, mai precis bun mobil ori bun imobil.

Majoritatea dintre cititorii noştri au fost nevoiţi să încheie un contract de ipotecă care a avut ca obiect un bun imobil, acest contract fiind solicitat de toate instituțiile bancare care realizează operaţiuni de creditare, pentru credite care au o valoare mai mare, iar primul lucru pe care îl putea observa era faptul că un contract de ipotecă care se constituie asupra unui bun imobil se încheie în formă autentică – obligatoriu, sub sancţiunea nulităţii absolute (art. 2378 alin. 1 Cod civil).

Reglementări privind forma contractului

Spre deosebire de formalismul absolut necesar în cazul ipotecilor constituite asupra bunurilor imobile, în cazul ipotecii mobiliare forma contractului nu este obligatoriu cea autentică, contractul de ipotecă mobiliară se poate încheia ori în formă autentică (formă care presupune unele costuri) ori sub forma unui înscris sub semnătură privată (formă care de obiecei nu implică costuri, contractul fiind redactat de către părţile cocontractante) – art. 2388 Cod civil.

Diferențele între ipoteca imobiliară și cea mobiliară

Obiectul contractului

Pe lăngă forma în care trebuie să fie încheiat contractul, o altă distincţie notabilă între cele două contracte este obiectul asupra cărora se constituie, mai precis în cazul ipotecii imobiliare vorbim doar despre bunuri imobile aşa cum sunt descrise în cadrul art. 2379 Cod civil, articol care este extrem de clar în ceea ce priveşte stabilirea obiectului unui contract de ipotecă imobiliară.

Pe de altă parte în cazul ipotecii mobiliare, obiectul contractului poate să fie numai bunuri mobile, aşa cum sunt ele descrise în cadrul art. 2389 Cod civil şi care în esenţă poate să fie, după cum stabileşte la un moment dat chiar legiuitorul în cadrul art. 2389  lit. l Cod civil, orice fel de bunuri mobile corporale sau incorporale, efectivele animale (art. 2389 lit. g Cod civil), recoltele care urmează să fie culese (art. 2389 lit. h Cod civil), pădurile care urmează a fi tăiate (art. 2389 lit. i Cod civil).