Un angajat informat cu privire la drepturile deţinute, nu va putea să fie manipulat şi va cunoaşte dacă drepturile deţinute îi sunt încălcate, de aceia şi tematica articolelor de săptămânile trecute, tematică care va fi abordată în continuare.
Codul muncii stabileşte faptul că un angajat are dreptul nu doar la concediu de odihnă plătit, ci are dreptul şi la concedii de formare profesională.
Conform art. 154 alin. 1 Codul muncii – „Salariaţii au dreptul să beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesională”, iar aceste concedii de formare profesională pot să fie acordate cu plată sau fără plată, după cum subliniază prevederile art. 154 alin. 2 Codul muncii.
Concediul de formare profesională fără plată se poate acorda la solicitarea angajatului, pentru perioada formării profesionale pe care un salariat o urmează din propria lui iniţiativă (art. 155 alin. 1 codul muncii),
însă angajatorul are dreptul să respingă solicitarea angajatului de acordare a concediului pentru formare profesională – „numai dacă absenţa salariatului ar prejudicia grav desfăşurarea activităţii” (art. 155 alin. 2 Codul muncii).
Pentru a putea să fie considerată ca fiind valabilă şi sa producă efecte juridice, o cerere de acordare a concediului de formare profesională trebuie să fie înregistrată la registratura angajatorului cu cel puţin o lună înainte de efectuarea acestuia şi aceasta trebuie să cuprindă data de începere a stagiului de formare profesională, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea instituţiei de formare profesională (art. 156 alin. 1 Codul muncii).
Conform art. 156 alin. 2 Codul muncii – “Efectuarea concediului fără plată pentru formare profesională se poate realiza şi fracţionat în cursul unui an calendaristic, pentru susţinerea examenelor de absolvire a unor forme de învăţământ sau pentru susţinerea examenelor de promovare în anul următor în cadrul instituţiilor de învăţământ superior”.
În schimb, cererea de concediu pentru formare profesională plătit de către angajator vizează acele situaţii în care angajatorul impune angajatului formarea profesională în vederea dobândirii unor aptitudini necesare la locul de muncă (stagii de specializare profesională).
Perioada în care salariatul beneficiază de concediul plătit se stabileşte de comun acord cu angajatorul. De asemenea important de avut în vedere este faptul că – “Durata concediului pentru formare profesională nu poate fi dedusă din durata concediului de odihnă anual şi este asimilată unei perioade de muncă efectivă în ceea ce priveşte drepturile cuvenite salariatului, altele decât salariul” (art. 158 Codul muncii).
Este de observat că legiuitorul nu face distincţie între concediul plătit ori neplătit pentru formare profesională, aşadar că vorbim despre un concediul plătit de formare profesională, că vorbim despre un concediu neplătit de formare profesională, drepturile angajatului nu se suspendă şi această perioadă nu poate să fie dedusă din concediul de odihnă anual.
Recomandăm să citiți și următoarele articole:
Codul muncii. Reglementare. Abaterile disciplinare
Codul muncii. Reglementare, abaterile disciplinare, procedura cercetării disciplinare
Salariul. Reglementare cuprinsă în Codul muncii (II)
Concediul pentru formare profesională. Codul muncii
Codul muncii: Concediul de odihnă. Reglementare actuală (III)
Codul muncii: Concediul de odihnă. Reglementare actuală (I)
Codul muncii: Concediul de odihnă. Reglementare actuală (II)
Clauza penală în contractele de muncă
Autor: Avocat Oradea – Curpas Florian Cristian
Autor: Curpas Florian Cristian – avocat dreptul muncii Oradea
BIROU AVOCATURA ORADEA – P-ta 1 Decembrie, nr.5, ap.5, Oradea, Jud. Bihor
Tel: +40 746 042 741, Email: av.curpas.florian@gmail.com